Postări

Imagine
Buna la toti Licuricii!   Asa prefer eu sa numesc cititorii si urmaritorii mei, imediat va explic si de ce. :) Pentru ca licuricii sunt frumosi, pentru ca ei lumineaza noaptea, nu ca nu mi-ar placea becurile, insa nefiind creatie umana, Licuricii sunt Lumina de la Dumnezeu. Eu sunt un licurici si va invit si pe voi sa fiti in gasca mea de licurici, pentru ca un licurici de unul singur tot lumineaza, insa, vai, cat e de frumoasa Lumina la o ``Gasca de Licurici`` ! Deci, va spun bun venit in Gasca Licuricilor! Va invit sa fim buni, sa luminam la propriu, prin iubire si bunatate, toleranta si critica cat mai frumoasa, va rog:)) Daca nu ma cunoasteti, va zic ca numele meu este Doina,dar imi place sa mi se spuna Doinita, mai nou imi place si Dia, nume pe care mi l-a creat sotul meu printr-o procedura informatica, nu tare complexa, insa care a exclus doua litere din numele Doina si a ramas Dia, mi-a placut si il accept si pe asta.  A, da! sora mea imi spune si Doinitusca)))) ea e cea

Valuri in suflet

La "Poarta de Rai" În luna lu' Mai Copil când eram Și vise-mi clădeam Cireși se coceau Și Flori înfloreau Pisici se jucau Și ochii sclipeau Cand ma-nbolnăveam Și ma lecuiam Când plîngeam Și ma linisteam Când cadeam Și mă ridicam In ochi-i sclipeam Un suflet de înger acolo aveam Sfînt umar si palmă Sfint ochi si pomet Sfânta Femeie- Cuvânt de Profet! Ramas-am acolo de unde-am plecat Cu Mama Acasa intinse pe pat Cu palma ei calda la mine pe cap Cu vocea ei blinda in sufletul meu Cu-o lacrimă rece pe pieptu-mi prea greu Greu de emotii, de frica si dor Greu de distanta, dorința si legi Greu de copilu-mi ce-acolo traieste Greu de mama ce azi imi vorbeste Dar nu imi mai pune palma pe cap Și nici pe umar suflarea nu-i simt Nici nu o mai vad in genunchi la icoană Nici casa cea mare de ea nu e plina Nici ea nu-i acasă Nici eu nu mai sînt Nimic nu-i la fel Și totuși e sfânt!

El

Pentru ca astazi ploua Mii greu, Suspin, Ma pierd.. Ma ratacesc in ginduri, In amintiri.. Nu vad. Imi dau un gust amar parerile de rau Si astazi nu e soare Iar eu, nu mai sunt eu El , chiar si de departe Furtuni elibereaza Si fulgere si ploi si noapte in amiaza! El stie ca eu simt Si ride-a nebunie! ... Mii somn, Zimbesc, chiar rid Ca el prostul nu stie Ca m-am obisnuit Ba chiar imi plac acum Furtuni , Tornade, ploi Fulgere, Noroi Ce vin spre-a ma distruge Ma-ntimpina dormind, visind cuminte.. Pentru ca astazi ploua, Nu mai suspin si nu ma pierd Pentru ca astazi ploua, Zimbesc Mii somn Si ...Dorm

In alta viata

Ti-as cere sa ramai, Dar stiu ca n-are rost Ti-as cere sa amani, Dar vrei sa uiti ce-a fost As vrea sa te opresc Dar stiu c-am sa gresesc As vrea sa te privesc Dar iarasi ma gandesc Cum de-am ajuns aici? Cum de imi esti aproape? Si cu de-mi esti tu drag, Tu suflete pribeag? Tu, inima de piatra? Voi, ochi ca o sageata? Voi, buze-ametitoare Si brate protectoare? Si cum eu sa te las? Si cum eu sa te uit? C-o zi eu n-as putea fara al tau glas Si-o viata n-as putea sa nu te stiu aici! Si-aici de nu te-as sti, Nici viata n-ar mai fi! De s-ar crapa Pamantul in doua jumatati Mi s-ar surpa iubirea, bucati, peste bucati! De s-ar alege praful din viata mea de miine! Caci daca tu nu esti, Atunci, ce-mi mai ramane?!

MAMA

Imagine
Eu azi nimic nu vreau Eu astăzi vreau la mama Eu nu-mi doresc nici flori, nici aur, nici argint, Ci îmi doresc pe mama aproape sa mi-o simt. Sa o îmbrățișez să-i spun cât mi-e de draga Ca dacă ea nu e, nu-mi trebuie lumea-ntreaga. Sa știe mama mâine și azi, și ani de-a rândul Ca dacă ii cuprinde sufletul și gândul Ceva ciudat și rece, Ceva greoi și mare Sa știe mama mea ca vreau să-mi cer iertare. Și zile-n viața toată știu ca nu-s destule Să-i spun ce am a spune, Să-i spun că-mi pare rău Ca trebuia s-o doară Atunci când m-a născut, Atunci când am crescut, Când ma imbolnaveam, Când ma suparam, Când nu-mi plăcea mâncarea, Când îmi " crapa rabdarea,, Când nu vroiam la școala Eu o făceam s-o doară Eu o făceam sa plângă Și nu intelegeam De ce așa stau toate Dece azi nu se poate De ce capul o doare Când eu vreau la plimbare ... Și câte suporta, Dar totuși ne iubea Pe noi, trei ghemulețe Cu soarele